Parohia ortodoxa Viisoara

Apariţii editoriale

Publicaţii

Română (România)English (United Kingdom)
Acasă Multimedia Cuvânt la Duminica dinaintea Nașterii Domnului: BISERICA S-A NĂSCUT CA SĂ FIE RĂSTIGNITĂ
Cuvânt la Duminica dinaintea Nașterii Domnului: BISERICA S-A NĂSCUT CA SĂ FIE RĂSTIGNITĂ
User Rating: / 0
PoorBest 
Written by Preot Petru Roncea   
Tuesday, 14 December 2021 12:04
There are no translations available.

Demult așteptata Duminică dinaintea Nașterii Domnului, iată,

a sosit. Asta înseamnă că suntem foarte aproape de hotarele Betleemului, suntem lângă peștera în care Iisus Hristos S-a făcut trup și a locuit printre noi. Suntem foarte aproape de singurul lucru nou petrecut vreodată sub soare, anume, întruparea lui Dumnezeu. Cel nevăzut, Cel necuprins S-a făcut om, restrângându-Se într-un trup omenesc al nostru și toată slava Lui cea necuprinsă, toată măreția Lui s-a îngrămădit într-un trup. Prin aceasta, a vrut să ne reașeze pe noi, cei care avem trupuri, în măreția cea de la început în care Dumnezeu a creat pe Adam, așezându-l în grădina raiului.

 

Dumnezeu  Hristos S-a întrupat, pentru ca pe noi să ne facă, prin har, dumnezei sau fii ai lui Dumnezeu. Iată, Evanghelia de astăzi ne-a povestit, prin glasul Sfântului Matei care era un evreu, cum s-a petrecut Nașterea Domnului. Desigur, în mai puține cuvinte și mai ales adresate evreilor cărora apostolul le-a scris Evanghelia și care știau că bătrânul Iosif este bărbatul Mariei. Pentru că o luase sub ocrotirea sa ca să o păzească de legea care prevedea uciderea unei tinere care rămânea însărcinată în afara căsătoriei. Sigur că Sfânta Fecioară Maria avea să se vădească, cu trecerea timpului, că este însărcinată și atunci, potrivit legii, ea, nefiind căsătorită, neavând bărbat, trebuia să fie scoasă afară și să fie ucisă cu pietre. De aceea s-a rânduit ca ea să fie dată ca logodnică lui Iosif, căruia i-a murit femeia care îi născuse pe cei care erau socotiți frați ai Domnului. Trăind Iisus în casa lui Iosif, toți evreii așa știau că aceia sunt frații lui Iisus. De aceea, în dese rânduri, evreii Îl invitau pe Mântuitorul să iasă, căci iată „frații Tăi și mama Ta stau și Te așteaptă”. Dar aceia erau copiii lui Iosif, se înțelege.

Minunea întrupării lui Hristos a copleșit veacurile și ea a pus temei Bisericii. Biserica este trupul lui Hristos, ea este prezența lui Hristos în lume după înălțarea Sa la cer. La Cincizecime, când S-a pogorât Duhul Sfânt peste apostoli, a făcut aceeași lucrare ce s-a săvârșit în Nazaret când Duhul Sfânt a coborât peste Sfânta Fecioară Maria. Acum, cum atunci Hristos S-a întrupat în trupul ei de la Duhul Sfânt, la fel, la Cincizecime, la Rusalii, la 10 zile după înălțarea lui Hristos la cer, Același Duh Sfânt a coborât peste ceata celor doisprezece apostoli care formau nucleul Bisericii, în mijlocul lor fiind Maica Domnului, și s-a născut astfel Biserica, adică trupul lui Hristos cel tainic. Hristos S-a întrupat în Ierusalim, în foișorul de sus, acolo unde erau ucenicii adunați și așteptau pogorârea Duhului Sfânt. Rusaliile reprezintă nașterea Bisericii prin lucrarea Duhului Sfânt. Această prezență în lume prin Biserică este aceeași ca slavă, ca importanță, ca făcătoare de minuni, ca aceea în care Hristos S-a arătat în trup, după nașterea Sa în Betleem. Cât timp a fost prin lume, modul în care evreii și lumea s-au purtat cu Hristos atunci, cu trupul Lui, cu persoana Lui, în același mod, în decursul veacurilor și a mileniilor lumea se poartă față de Trupul lui Hristos care este Biserica. Când auziți pe oameni vorbind împotriva Bisericii, de fapt ei vor să răstignească a doua oară pe Hristos. Pentru că Biserica este trupul Lui. Și oamenii vor să răstignească Biserica, adică să-L răstignească pe Hristos a doua oară. Să ne îngrozim și să nu ne aliem niciodată, să nu fim bucuroși, să nu fim de acord cu cei care vor să nimicească Biserica, să o răstignească. Pentru că atunci nu facem altceva decât ne adunăm, ne încolonăm în jurul acelora care, acum 2000 de ani, în timpul lui Pilat, strigau: răstignește-L, adică ucide-L pe Hristos, sau ucide Biserica. Astăzi, în vremea din urmă, Hristos Se apropie de răstignire a doua oară. Biserica se apropie de răstignire încă o dată. Viața Mântuitorului se repetă în viața Bisericii. Dacă la început în Biserică se făceau minuni, oamenii se adunau cu miile și ascultau apostolii, fiind gata să moară pentru Hristos. S-a întâmplat asta și cu Hristos în primii ani, în primele zile ale activității Sale mesianice. Oamenii erau foarte uimiți și mergeau după El, că face minuni, că le dă pâine pe gratis, că le vindecă bolnavii și așa mai departe. Dar, la un moment dat, după trei ani și ceva, faptul că evreii se apropiau și se adunau tot mai mulți în jurul Său, devenindu-I ucenici, conducătorii evrei s-au speriat și au zis: nu e bine, trebuie să omorâm pe acest om! Și atunci au dat la moarte pe Hristos, L-au osândit la moarte. I-au găsit vină că ar fi zis: Dărâmați templul acesta și în trei zile îl voi zidi la loc! Dar El nu vorbea de clădirea templului, care era o faimă pentru evrei, ci vorbea de trupul Său pe care ei aveau să-l distrugă. Însă după trei zile avea să învieze din morți. Cuvintele pe care El le-a rostit nu au fost înțelese de iudei și aceștia le-au adus ca act de acuzare pentru Hristos. Ei bine, cum a fost atunci se va întâmpla în vremea din urmă când mai marii lumii vor dori să nimicească acest trup al lui Hristos care este Biserica lui. Să nu ne aliem, să nu ne lăsăm înșelați de nicio șoaptă, de niciun glas care se ridică împotriva lui Hristos și se manifestă prin împotrivirea față de Biserică, Trupul Lui fiind ea.

Să fim atenți la acest Trup Care S-a născut, la acest Copil, și având în amintire, în conștiința noastră, cum s-a petrecut viața Lui acum două mii de ani, să fim foarte conștienți că același drum îl va urma și Biserica, trupul Său. Noi suntem aceia care trăim în fiecare zi vremea Fiului Omului. Când păcătuim, Îl dăm la moarte pe Hristos. Când înjurăm, când desfrânăm, când facem păcate, dăm la moarte pe Hristos. Dar sunt unele lucruri pe care noi le facem și nici nu știm că sunt păcate prin care răstignim pe Hristos a doua oară. De aceea, să ne rugăm lui Dumnezeu ca ziua aceasta care premerge praznicul Nașterii Domnului să ne așeze pe toți pe calea mântuirii, pentru ca să putem să mergem la Betleem nu cu gândul lui Irod de a-L ucide pe Hristos, ci să mergem ca magii și ca păstorii cu colindul cel frumos, cu darurile credinței noastre, cu mirul nostru, cu smirna bucuriei noastre, cu aurul credinței noastre. Să ne plecăm înaintea Pruncului  Iisus Hristos, Cel care S-a născut ca Să moară. Copiii noștri se nasc ca să trăiască, Iisus Hristos a venit pe lume ca să moară, ca să fie omorât. Biserica s-a născut la Rusalii pentru ca să fie răstignită, căci ea este trupul lui Hristos. Și dacă ea nu este răstignită și nu se ridică nimeni împotriva ei, înseamnă că nu este Biserica lui Hristos. Uitați-vă la grupările protestante sau neoprotestante care-și zic biserică. Nimeni nu are treabă cu ei, nimeni nu le răstignește, nimeni nu le batjocorește. Uitați-vă la Biserica Ortodoxă: toate canalele, toate ziarele, toate televiziunile abia așteaptă să o batjocorească. De ce? Pentru că ea este trupul lui Hristos și trebuie să sufere ca Hristos răstignire. Nu vă speriați când auziți că Biserica este răstignită, bucurați-vă și plângeți. Să ne bucurăm că suntem într-o Biserică care este răstignită. Asta înseamnă că ea este Trupul lui Hristos și că suferă Hristos din partea lumii prin răstignirea Bisericii care este Trupul Său.

Să ne rugăm lui Dumnezeu pentru toți oamenii, ca toți să se mântuiască acum și pururea și în veci vecilor. Amin!

 


Powered by Nometra WebDesign and Hosting. XHTML and CSS.